România are propriul proiect de lege pentru interzicerea rețelelor sociale sub 15 ani: unde a ajuns și ce prevede

În timp ce Bruxellesul și-a prezentat propriul cadru, Parlamentul României are deja pe masă un proiect cu aceeași țintă. Propunerea legislativă privind protecția minorilor în utilizarea serviciilor de rețele sociale a fost înregistrată la Senat pe 23 iunie 2026, la inițiativa unui grup de parlamentari condus de deputata Monica Berescu, cu argumentul, formulat de inițiatoare, că un copil care nu este lăsat singur într-un loc periculos nu trebuie lăsat neprotejat nici în mediul online.

Elementul central este interdicția legală de acces pentru minorii sub 15 ani la serviciile de rețele sociale, însoțită de obligația platformelor de a implementa mecanisme eficiente de verificare a vârstei, obligație calificată ca obligație de rezultat: simpla introducere a unei date de naștere la crearea contului nu ar mai fi considerată suficientă. Pentru adolescenții de 15–18 ani, proiectul introduce un regim de acces progresiv, cu protecții activate implicit: dezactivarea reclamelor personalizate, limitarea mesajelor de la persoane necunoscute și filtre pentru conținutul violent, pornografic sau nociv. Conturile deja existente ar urma să fie verificate în termen de șase luni de la intrarea în vigoare.

Respectarea legii ar fi monitorizată de ANCOM și de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, iar platformele care nu se conformează ar risca amenzi de până la 2% din cifra de afaceri anuală globală și, în anumite situații, suspendarea serviciilor pe teritoriul României. Expunerea de motive se sprijină pe datele Salvați Copiii: primul cont pe rețelele sociale apare, în medie, la 5 ani, aproape jumătate dintre copii petrec peste șase ore pe zi online, iar aproape unul din doi spune că a fost victima hărțuirii pe internet.

Ce se întâmplă acum? Proiectul trebuie adoptat de Parlament, promulgat și publicat în Monitorul Oficial; până atunci, regulile actuale rămân în vigoare, iar copiii intră pe platforme la vârsta la care reușesc să bifeze o căsuță. Adoptarea EU Kids Act de către Comisia Europeană, pe 17 septembrie, schimbă însă discuția: un regulament european se aplică direct în toate statele membre, iar pragul de 15 ani pentru contul propriu, aceleași ca în proiectul românesc, devine reper comun. Legea națională poate merge mai departe, cum face deja Franța, dar nu mai poate rămâne în urmă.

Pentru părinți, mesajul e același ca în ghidul nostru despre ecrane: până când verificarea vârstei devine reală, protecția vine din familie. Contextul european complet este în știrea despre EU Kids Act.