81% dintre adolescenții români au băut alcool cel puțin o dată, 14% au jucat jocuri de noroc pe bani: Salvați Copiii lansează un program pentru părinți

Adolescenții din România sunt printre cei mai expuși comportamentelor de risc din Europa, iar părinții lor rămân, de cele mai multe ori, ultimii care află. Cu acest diagnostic a lansat Salvați Copiii România, pe 23 septembrie, cu sprijinul MSD România, proiectul „Conectat cu adolescentul meu”: sesiuni educaționale în care părinții primesc informații validate despre sănătatea emoțională și sexuală a adolescenților și învață să recunoască timpuriu semnele comportamentelor de risc. Primele sesiuni au loc la Iași și Craiova.

Cifrele din spatele programului sunt greu de ignorat. 81% dintre adolescenții români au consumat alcool cel puțin o dată în viață, față de media europeană de 73%, iar jumătate dintre tinerii de 15–16 ani au băut în ultima lună. Trei din zece copii cunosc persoane care consumă droguri, proporție care urcă la patru din zece la adolescenți. În rândul copiilor de peste 14 ani, 27% au consumat alcool, 19% au fumat, 11% au folosit tutun încălzit, iar 16% au vapat chiar în ultima săptămână. 14% dintre copii spun că au jucat deja jocuri de noroc pe bani, aproape 40% au prieteni implicați în astfel de activități, iar unul din zece crește într-o familie în care există deja o dependență.

La capitolul sănătate reproductivă, 31% dintre băieții de 15 ani declară că au avut deja relații sexuale, una dintre cele mai ridicate proporții din Europa; aproximativ 10% dintre nașterile din România sunt ale unor mame adolescente, iar în 97% dintre cazurile mamelor minore sarcina nu a fost planificată. Online, aproape 80% dintre copii navighează fără nicio restricție, peste o treime dintre cei de 12–14 ani au profiluri publice, aproape jumătate dintre adolescenți au fost abordați de străini, iar doar 5% dintre copiii care trec prin situații neplăcute cer ajutorul unui adult.

Președinta executivă a organizației, Gabriela Alexandrescu, leagă tabloul de un gol instituțional: deși disciplina Educație pentru sănătate există în oferta națională din 2004, implementarea ei rămâne limitată, iar modificările legislative recente restrâng accesul copiilor la informații esențiale, așa încât, în lipsa surselor oficiale, copiii se informează din surse informale, adesea eronate, iar rolul părinților devine esențial. Psihologul clinician Simona Bidileci adaugă că siguranța emoțională din familie funcționează ca un scut de apărare, iar intervențiile dedicate părinților sunt, în absența unei abordări sistemice în școală, soluția eficientă și necesară.

Programul îi ajută pe părinți să abordeze deschis teme sensibile: relațiile, sănătatea mintală, alcoolul, tutunul, drogurile, jocurile de noroc și conținutul online nociv. Pentru partea digitală, reperele pe vârste, inclusiv pragul de 15–16 ani pentru rețelele sociale, sunt în ghidul nostru despre ecrane și dezvoltarea copilului.